Granturile Norvegiene

ELEMENTE INTRODUCTIVE

Granturile Norvegiene reprezintă scheme de finanţare nerambursabilă şi îşi propun, ca obiective generale, să contribuie la reducerea disparităților sociale și economice în Spațiul Economic European, respectiv la întărirea relaţiilor bilaterale dintre Norvegia şi statele beneficiare. Granturile Norvegiene sunt cunoscute şi sub denumirea de "Mecanismul Financiar Norvegian".

Extinderile succesive ale Uniunii Europene din 2004 şi 2007 au însemnat o creştere cu aproximativ 20% a populaţiei UE, însă o creştere a Produsului Intern Brut al Uniunii cu doar 5%. Cu toate că s-au înregistrat progrese importante atât în perioadele de preaderare, cât şi după aderare, se constată că persist încă diferenţe semnificative între dezvoltările economice şi standardele de viaţă între ţările UE. Astfel, prin contribuţia sa financiară, Norvegia sprijină reducerea disparităţilor, fondurile fiind îndreptate către acoperirea unor nevoi specifice ale ţărilor beneficiare şi, în acelaşi timp, ţinându-se cont de obiectivele generale europene.

Deşi Regatul Norvegiei nu face parte din Uniunea Europeană, Norvegia, împreună cu ţările Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS – respectiv Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) sunt strâns legate de valorile europene şi responsabile în aceeaşi măsură de promovarea egalităţii de şanse, a toleranţei, a securităţii, a sustenabilităţii calităţii mediului şi susţin standarde de viaţă decentă pentru toţi cetăţenii europeni. Trebuie menţionat faptul că ţările AELS fac parte din Spaţiul Economic European şi au încheiat acorduri bilaterale cu Uniunea Europeană, printre care şi înţelegeri privind contribuţii financiare ale acestor state prin scheme de asistenţă nerambursabile acordate statelor membre în care nivelurile de dezvoltare economică sunt mai reduse. Norvegia este principalul contribuitor la Granturile SEE (aproape 96% din totalul alocării, EAA, ceea ce pentru perioada de programare 2009-2014 reprezintă 951,3 mil. Euro), şi unic finanţator al Granturilor Norvegiene, în valoare de aprox. 804 mil. Euro în aceeaşi perioadă, ceea ce înseamnă un total de 1,755 miliarde euro pe o perioadă de 5 ani. Fondurile SEE şi Norvegian au debutat în anul 1994, odată cu intrarea în vigoare a Acordului SEE – UE, cu perioade de programare cincinale.

Împărţirea bugetului alocat fiecărui stat beneficiar a fost calculat în funcţie de populaţia şi al Produsului Intern Brut pe cap de locuitor al acestuia, astfel încât cele mai mari sume au fost direcţionate către Polonia, pe locul doi fiind România, urmată de Ungaria şi Republica Cehă.

Un obiectiv prioritar al Granturilor Norvegiene îl reprezintă întărirea relaţiilor bilaterale dintre Norvegia şi statele beneficiare. Astfel, toate programele finanţate prin Grant trebuie să cuprindă iniţiative de interes reciproc şi proiecte care să conveargă spre îndeplinirea acestui deziderat şi să aloce o parte din finanţarea fiecărui program în acest sens. Strângerea relaţiilor bilaterale generează avantaje mutuale instituţiilor şi organizaţiilor atât din ţările beneficiare, cât şi din statul donator.

ISTORICUL GRANTURILOR NORVEGIENE

Spaţiul Economic European (SEE) a luat fiinţă la 1 ianuarie 1994, odată cu intrarea în vigoare a Acordului semnat la 2 mai 1992 între Uniunea Europeană şi trei dintre statele membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS): Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, care prevedea crearea unei pieţe interne unice, guvernate de conceptul celor 4 libertăţi de circulaţie: a mărfurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor. Elveţia nu a aderat la SEE, însă a încheiat un acord bilateral cu UE în acest sens. În cadrul pieţei unice, cetăţenii şi operatorii economici au drepturi şi obligaţii egale.

Articolul 128 al Acordului SEE prevede faptul că atunci când un stat devine membru UE, acesta trebuie să solicite şi aderarea la SEE, astfel încât, odată cu valurile de lărgire ale Uniunii Europene, şi piaţa unică s-a extins.

Odată cu apariţia SEE au luat fiinţă şi schemele de finanţare nerambursabile cunoscute ca “Mecanismul Financiar SEE” (sau Granturile SEE), respectiv “Mecanismul Financiar Norvegian” (sau Granturile Norvegiene). Perioadele de programare sunt de câte 5 ani, iar odată cu expansiunea Uniunii Europene şi creşterea numărului de state beneficiare, şi alocările au crescut în mod substanţial.

PERIOADELE DE FINANŢARE

Finanţările SEE şi MFN se acordă pe perioade de programare de câte 5 ani. Din anul 1994 şi până în prezent au existat 5 asemenea cicluri, cu Fonduri asigurate de către cele 3 ţări AELS, astfel:

PROGRAME ŞI PROIECTE

Prin Granturile Norvegiene pentru perioada 2009-2014 sunt finanţate 61 de Programe, ce se implementează în cele 13 ţări care au aderat la Uniunea Europeană în anii 2004, 2007 şi 2013. Valoarea totală a finanţării pentru perioada de referinţă este de 804 mil. Euro, România beneficiind de o sumă de 115.2 mil. Euro, care o plasează pe locul doi din punct de vedere al dimensiunii bugetului alocat, după Polonia.

Implementarea Granturilor se realizează prin următoarele instituţii:

O particularitate a Fondului Norvegian este aceea că o responsabilitate substantială în managementul fondului revine statelor beneficiare. Aceasta se exercită la nivelul fiecărui stat beneficiar prin Punctul Naţional de Contact, care deţine răspunderea generală a implementării ansamblului Programelor şi Operatorilor de Programe, care trebuie să ia măsuriel necesare pentru a pune la dispoziţia solicitanţilor finanţarea necesară, prin apeluri de proiecte, proiecte predefinite, precum şi să selecteze şi să monitorizeze realizarea proiectelor.

DOMENII DE FINANŢARE

Statele beneficiare agrează cu Norvegia, în calitate de stat donator, un set de Programe, adaptate nevoilor specifice ale beneficiarului, însă înscrise în nevoile şi cerinţele generale ale UE. Toate programele trebuie să fie astfel elaborate încât să respecte atât valoriel europene, cât şi standardele legate de drepturile omului, bună guvernanţă, dezvoltare sustenabilă şi egalitate între genuri.

Granturile sunt destinate atât instituţiilor şi autorităţilor publice, cât şi organizaţiilor non-guvernamentale, învăţământului, cercetării şi mediului academic, având astfel o largă deschidere. Im perioada de programare 2009-2 014, cea mai importantă cotă a finanţării este îndreptată către sectorul mediului şi a dezvoltării durabile, încluzând un segment important adresat schimbărilor climatice şi inovaţiei în domeniul industriei “verzi”. Însă şi alte domenii, cum ar fi sănătatea, educaţia, cercetarea, societatea civilă, justiţia şi dialogul social se regăsesc în ariile de finanţare. Un element specific Granturilor Norvegiene îl constituie preocuparea pentru îmbunătăţirea situaţiei minorităţilor, cu accent pe problematica ce decurge din specificitatea comunităţilor roma, un anumit cuantum din finanţare fiind destinat în mod explicit acestui scop.

Pe perioada de programare 2009-2014, Granturile Norvegiene cuprind următoarele domenii de finanţare:

Capturarea şi stocarea carbonului

Capturarea şi stocarea carbonului

Inovaţie în industria verde

Inovaţie în industria verde

Muncă decentă şi dialog tripartit

Fondul global pentru muncă decentă şi dialog tripartit

Cercetare şi învăţământ

Cercetare Învăţământ

Dezvoltare umană şi socială

Consolidarea capacităţii şi cooperarea instituţională între instituţiile publice, autorităţile locale şi regionale din România şi cele din Norvegia Cooperare transfrontalieră Iniţiative în domeniul sănătăţii publice Promovarea egalităţii de gen şi a echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată

Justiţie şi afaceri interne

Violenţă domestică şi violenţă bazată pe deosebirea de gen Cooperare Schengen şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi a crimei organizate Consolidarea capacităţii în cadrul sistemului judiciar şi a cooperării Servicii corecţionale, inclusiv sancţiuni non-privative de libertate

PROGRAMELE FINANŢATE PRIN MECANISMUL FINANCIAR NORVEGIAN 2009-2014 ÎN ROMÂNIA:

RO17Inovare în industria verde

Alocarea programului: 29.700.000 Euro Operator de Program: Innovation Norway (IN)

RO18Întărirea capacităţii şi cooperarea instituţională între instituţiile publice, autorităţi locale şi regionale româneşti şi norvegiene

Alocarea programului: 7.000.000 Euro Operator de Program: Punctul Focal Naţional (MFE) Partener de program: Autoritatea Norvegiană pentru Protecţia împotriva Radiaţiilor (Statens Strålevern)

RO19Iniţiative în sănătate publică

Alocarea programului: 21.104.000 Euro Operator de Program: Ministerul Sănătăţii (MS)

RO20Violenţa domestică şi violenţa bazată pe deosebirea de sex

Alocarea programului: 4.000.000 Euro Operator de Program: Ministerul Justiţiei (MJ) Partener de program: Consiliul Europei (CoE) şi Directoratul Poliţiei Norvegiene (DPN)

RO21Cooperarea în spaţiul Schengen şi combaterea crimei organizate şi a infracţionalităţii transfrontaliere, inclusiv a traficului şi a grupurilor infracţionale itinerante

Alocarea programului: 5.300.000 Euro Operator de Program: Ministerul Afacerilor Interne (MAI) Partener de program: Directoratul Poliţiei Norvegiene (DPN)

RO23Servicii corecţionale, inclusiv sancţiuni non-privative de libertate

Alocarea programului: 8.000.000 Euro Operator de Program: Ministerul Justiţiei Partenerul de program: Serviciile Corecţionale Norvegiene (SCN)

RO24Cooperarea şi întărirea capacităţii judiciare

Alocarea programului: 8.000.000 Euro Operator de Program: Ministerul Justiţiei (MJ) Partenerul de program: Administraţia Tribunalelor din Norvegia (AT) şi Consiliul Europei (CoE)

RO25Combaterea saraciei

Alocarea programului: 20.000.000 Euro Operator de Program: Oficiul Mecanismului Financiar de la Bruxelles în parteneriat cu Deloitte Romania.

PA22Muncă Decentă şi Dialog Tripartit

Alocarea programului: 1.152.000 Euro Operator de Program: Innovation Norway (IN)

De menţionat faptul că toate proiectele trebuie să se încheie cel târziu până la 30 aprilie 2016, orice cheltuială ulterioară acestei date fiind neeligibilă.