DGPI a organizat joi, 07 aprilie a.c., la sediul instituției, prima reuniune a grupului de lucru pentru evaluarea nivelului de amenințare pe care îl reprezintă antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură pentru anumite grupuri vulnerabile.
Reuniunea a avut loc în contextul în care DGPI este coordonator a activităților pentru aducerea la îndeplinire a obiectivului specific nr. 1.1.: “Asigurarea protecției persoanelor care aparțin grupurilor expuse de pe teritoriul României”, prevăzut de Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2001-2023[1].
La această reuniune au participat reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educației, Ministerului Culturii, Ministerului Apărării Naționale, Agenției Naționale pentru Romi, Ministerului Public – PÎCCJ, Serviciului Român de Informații și Centrul Național pentru Combaterea Discriminării – CNCD.
În mesajul adresat, directorul general al DGPI a precizat că unitatea este pe deplin angajată în lupta pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, iar îndeplinirea obiectivului asumat de DGPI în cadrul Strategiei Naționale reprezintă o prioritate.
De asemenea, a subliniat importanța activităților desfășurate în cadrul Strategiei naționale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aceasta reprezentând un instrument esențial, dat fiind actualul context intern și internațional marcat de provocări de securitate între care proliferarea, în special în mediul online, a mesajelor antisemite, rasiste sau xenofobe.
În cadrul reuniunii, participanții au agreat asupra importanței îndeplinirii obiectivului strategiei de a asigura protecția grupurilor vulnerabile în fața antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, precum și de a îmbunătăți mecanismele de colectare a datelor despre aceste amenințări sau infracțiuni și crearea de mecanisme complementare, noi, care măsoară percepția publică.
Totodată, a fost subliniată importanța evaluării actualelor programe de formare profesională a instituțiilor cu atribuții în combaterea și prevenirea acestor fenomene.
Membrii grupului de lucru au subliniat, prin mesajele adresate, rolul determinant al măsurilor pozitive pentru promovarea toleranței, educației civice și rezilienței societății, respectiv continuarea demersurilor pe plan internațional pentru combaterea acestor fenomene.
Instituțiile participante au agreat, în cadrul reuniunii, ca activitățile întreprinse în acest cadru de cooperare să fie circumscrise unui obiectiv comun, acela de a asigura realizarea obiectivelor la un înalt standard de profesionism.
INFORMAȚII DE BACKGROUND
În data de 13 mai 2021, Guvernul României a adoptat, prin Hotărâre de Guvern, prima Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, pentru perioada 2021-2023 și Planul de acțiune aferent.
În data de 28 februarie 2022, a fost înființat, prin Decizia Prim-Ministrului nr. 173/28.02.2022, Comitetul Interministerial pentru monitorizarea implementării strategiei antemenționate.
Strategia Națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are scop preventiv și se va implementa pentru a evita atentatele și evoluțiile negative din alte țări, precum și pentru a sancționa faptele de antisemitism, xenofobie sau care sunt asociate radicalizării și discursului instigator la ură.
Documentul cuprinde trei piloni: prevenirea tuturor formelor de antisemitism, protejarea și promovarea vieții evreiești, promovarea memoriei istorice și a educației cu privire la Holocaust. Prin aceasta se urmărește prevenirea replicării în România a evoluțiilor negative înregistrate pe acest palier în alte țări, precum și asigurarea instrumentelor necesare pentru sancționarea faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursul instigator la ură.
Obiectivele strategiei urmăresc asigurarea protecției grupurilor vulnerabile în fața antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, îmbunătățirea mecanismelor de colectare a datelor despre aceste amenințări sau infracțiuni și crearea de mecanisme complementare noi care măsoară percepția publică, evaluarea actualelor programe de formare profesională a instituțiilor cu atribuții în combaterea și prevenirea acestor fenomene, măsuri pozitive pentru promovarea toleranței, educației civice și rezilienței societății, respectiv continuarea demersurilor pe plan internațional pentru combaterea acestor fenomene.
[1]la data de 19 mai 2021, România a adoptat Strategia națională pentru prevenirea și Combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2001-2023, document aprobat prin Hotărârea Guvernului României nr. 539/13 mai 2021.
