DGPI a organizat, în decembrie 2025, reuniunea Grupului de Lucru pentru evaluarea nivelului de amenințare reprezentat de antisemitism, xenofobie, radicalizare și discurs instigator la ură pentru anumite grupuri vulnerabile. În calitate de coordonator al activităților prevăzute în Acțiunea nr. 1.1 – „Continuarea activității Grupului de lucru”, parte a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură pentru perioada 2024–2027, DGPI a asigurat cadrul necesar derulării discuțiilor, evaluării progreselor și stabilirii direcțiilor de acțiune viitoare.
La reuniune au participat reprezentanți ai principalelor instituții cu atribuții în domeniu, între care: Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Parchetul General, Ministerul Afacerilor Externe – Direcția Drepturile Omului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Departamentul pentru Relații Interetnice, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Educației, Jandarmeria Română, IGPR – Direcția de Investigații Criminale, Inspectoratul General pentru Imigrări, Serviciul Român de Informații și DGPI, în calitate de coordonator al procesului.
Un moment central pe agenda de lucru l-a constituit prezentarea Raportului pe anul 2024 privind implementarea Strategiei Naționale 2024–2027, document ce reflectă evoluțiile și rezultatele obținute în cursul anului precedent. Ulterior, participanții au purtat discuții privind tendințele și evoluțiile la nivel național și european, cu accent pe provocările emergente și pe necesitatea unei coordonări eficiente între instituții.
De asemenea, participanții au analizat elementele necesare elaborării Raportului de evaluare privind nivelul de risc pentru grupurile vulnerabile și au stabilit direcțiile de acțiune pentru perioada următoare, consolidând astfel mecanismul de cooperare instituit prin strategie.
Strategia Națională oferă un cadru integrat de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, stabilind obiective clare și mecanisme de lucru comune la nivel național. Implementarea acesteia sprijină consolidarea capacității statului de a identifica riscurile în timp util, de a răspunde eficient și de a menține standarde unitare de intervenție, contribuind la protejarea grupurilor vulnerabile și la întărirea coeziunii sociale.
